Published On:marți, 23 noiembrie 2010
Posted by Unknown
CONTRASTUL CULORILOR
Contrastul cald-rece
Este cel mai stralucitor contrast.
In coltul drept al axei galben/violet, pe cercul cromatic, se gasesc culorile rosu-oranj (care e cea mai calda culoare), si bleu turcoaz (care e culoarea cea mai rece). Juxtapunerea acestor doua culori ne da contrastul cald-rece cel mai puternic.
Culori reci: Violet, bleu-violet, bleu-turcoaz, bleu-verde, verde
Culori calde : Galben, oranj, rosu-oranj, rosu, rosu purpuriu
O departajare atat de transanta poate deveni insa sursa de erori… Intr-adevar, efectul de cald sau rece variaza daca culorile contrasteaza cu tonuri mai calde sau mai reci. (Un ton rece va parea mai rece pe un ton cald decat pe un ton rece, cu atat mai rece cu cat fondul va fi mai cald)
Putem defini caracterul culorilor reci si calde dupa alte criterii:
- Cald/ rece
- intunecat / insorit
- linistitor / excitant
- Fin / grosolan
- Aerian/ terestru
- Indepartat / apropiat
- Usor / greu
- umed / uscat
Culorile calde par sa avanseze, culorile reci par a se retrage!
In coltul drept al axei galben/violet, pe cercul cromatic, se gasesc culorile rosu-oranj (care e cea mai calda culoare), si bleu turcoaz (care e culoarea cea mai rece). Juxtapunerea acestor doua culori ne da contrastul cald-rece cel mai puternic.Culori reci: Violet, bleu-violet, bleu-turcoaz, bleu-verde, verde
Culori calde : Galben, oranj, rosu-oranj, rosu, rosu purpuriu
O departajare atat de transanta poate deveni insa sursa de erori… Intr-adevar, efectul de cald sau rece variaza daca culorile contrasteaza cu tonuri mai calde sau mai reci. (Un ton rece va parea mai rece pe un ton cald decat pe un ton rece, cu atat mai rece cu cat fondul va fi mai cald)
Putem defini caracterul culorilor reci si calde dupa alte criterii:
- Cald/ rece
- intunecat / insorit
- linistitor / excitant
- Fin / grosolan
- Aerian/ terestru
- Indepartat / apropiat
- Usor / greu
- umed / uscat
Contrastul de cantitate
Contrastul de cantitate se refera la raporturile de "marime" intre doua sau mai multe culori. E vorba deci de contrastul "mult-putin" sau "mare-mic".
Masele colorate nu se echilibreaza in proportii echivalente.
Exista doi factori care determina forta unei culori pure, stralucirea sau luminozitatea sa si cantitatea sa. Asadar, in loc sa vorbim de contrast, am putea vorbi de echilibru luminos. Acest echilibru poate fi atins matematic folosind sistemul numeric inventat de Goethe.
Valorile luminii stabilite de Goethe sunt urmatoarele:
Galben/oranj/rosu/violet/albastru/verde.corespund valorilor 9 / 8 / 6 / 3 / 4 / 6 .
Valorile complementarelor sunt:
Galben: violet= 9:3= 3:1= 3/4: 1/4
Oranj: albastru= 8:4= 2:1= 2/3: 1/3
Rosu: verde= 6:6= 1:1= 1/2: 1/2
= raporturi armonioase.
Atunci cand o culoare e dominanta putem obtine un efect expresiv.
Exemplu: Pieter Brueghel cel Batran: "Peisaj cu caderea lui Icar"
Prin contrastul de calitate se intelege gradul de puritate sau desaturare al culorilor. Este opozitia intre o culoare saturata si luminoasa si o culoare terna fara stralucire.
O culoare poate fi rupta cu ajutorul albului. Galbenul devine rece. Violetul da impresia de veselie. Albastru nu se schimba.
O culoare pura poate fi rupta cu ajutorul negrului. Galbenul da un verde bolnavicios. Violetul se pierde in gol. Carminul da violetul. Albastrul isi pierde din luminozitate. Verdele adminte mai multe modulatii decat alte culori.
O culoare pura poate fi rupta cu ajutorul griului. Culorile amestecate cu gri devin mai mult sau mai putin neutre.
O culoare pura poate fi rupta cu ajutorul complementarei sale.
Exemple: Paul Klee (1879-1940), Henri Matisse (1869-1954)
Masele colorate nu se echilibreaza in proportii echivalente.
Exista doi factori care determina forta unei culori pure, stralucirea sau luminozitatea sa si cantitatea sa. Asadar, in loc sa vorbim de contrast, am putea vorbi de echilibru luminos. Acest echilibru poate fi atins matematic folosind sistemul numeric inventat de Goethe.
Valorile luminii stabilite de Goethe sunt urmatoarele:
Galben/oranj/rosu/violet/albastru/verde.corespund valorilor 9 / 8 / 6 / 3 / 4 / 6 .
Valorile complementarelor sunt:
Galben: violet= 9:3= 3:1= 3/4: 1/4
Oranj: albastru= 8:4= 2:1= 2/3: 1/3
Rosu: verde= 6:6= 1:1= 1/2: 1/2
= raporturi armonioase.
Atunci cand o culoare e dominanta putem obtine un efect expresiv.
Exemplu: Pieter Brueghel cel Batran: "Peisaj cu caderea lui Icar"
Contrastul de calitate
Prin contrastul de calitate se intelege gradul de puritate sau desaturare al culorilor. Este opozitia intre o culoare saturata si luminoasa si o culoare terna fara stralucire.O culoare poate fi rupta cu ajutorul albului. Galbenul devine rece. Violetul da impresia de veselie. Albastru nu se schimba.
O culoare pura poate fi rupta cu ajutorul negrului. Galbenul da un verde bolnavicios. Violetul se pierde in gol. Carminul da violetul. Albastrul isi pierde din luminozitate. Verdele adminte mai multe modulatii decat alte culori.
O culoare pura poate fi rupta cu ajutorul griului. Culorile amestecate cu gri devin mai mult sau mai putin neutre.
O culoare pura poate fi rupta cu ajutorul complementarei sale.
Exemple: Paul Klee (1879-1940), Henri Matisse (1869-1954)
