Published On:joi, 14 aprilie 2011
Posted by Unknown
Vestigii extraterestre pe Marte si pe Luna?
Aventura expansiunii speciei umane in Cosmos ar trebui sa inceapa prin infiintarea de baze locuibile pe teren ferm. Desigur, mai intai pe Luna si pe planeta Marte. Deocamdata nu se prea stie cand. In permanenta se anunta noi termene ale unor proiecte, care apoi se amana pe motiv ca nu sunt rentabile economic. Sa fie oare singurul motiv? Ce am mai aflat despre aceste viitoare destinatii ale speciei umane? Satelitul martian Mars Reconnaissance Orbiter a descoperit depozite formate de vechi izvoare hidrotermale din zonele vulcanice ale planetei rosii, dovedind ca pe aici au existat locuri in care in trecut se putea infiripa viata, cel putin la nivel microbian.
Ufologul Norman Bryden este mai putin interesat de astfel de detalii. El vaneaza pe fotografiile martiene structuri care sa convinga ca planeta nu doar ca a fost odinioara purtatoare de viata ci ca pe ea ar fi existat chiar (si poate mai exista?) o civilizatie avansata. El vede pe aceste fotografii: ziduri, conducte enorme, o exploatare miniera in trepte, ca si aparente tesaturi de drumuri sugerand o aglomeratie urbana. Bryden ne invita sa privim selectiile sale din imaginile trimise de sondele martiene (pe care si cititorul le poate gasi pe internet, ca sa le judece singur), spunand: „priviti aceste structuri... dovezile sunt coplesitoare ca Marte a fost locuit in trecut si logic nu este un motiv intemeiat pentru care nu ar fi locuit si acum. Cladirile sunt intacte si structurile sunt evidente. O civilizatie construieste cladiri pentru a trai in ele... Exista miriade de structuri geometrice... Aceasta cantitate de geometrie este aproape imposibil sa apara pe cale naturala; statistica ne spune ca este improbabil sa fie orice altceva decat o constructie inteligenta...”.
Cat despre Luna – acum un an si ceva, NASA raporta ca exista apa pe satelitul nostru natural; nu doar un pic de apa ci probabil suficienta pentru a sustine viata unei colonii umane. Misiunea, numita LCROSS, a costat 79 milioane de dolari. Pe 9 octombrie 2009, treapta superioara a unei rachete uzate Centaur a lovit, cu 1,5 mile pe secunda, suprafata lunara, in fundul permanent intunecat al unui crater, ridicand un nor de pulbere si de pietris la o inaltime de aproape 10 mile. Erau fragmente care, conform specialistilor NASA, n-au vazut lumina soarelui de miliarde de ani. La cateva minute in urma lui s-a prabusit pe Luna si nava LCROSS, care a transmis intre timp imagini, inclusiv in infrarosu, ale primului impact. Din analiza norului format s-a dedus ca sub praful lunar exista o cantitate suficient de mare de gheata pentru a sustine viata unei baze locuite. In plus, cercetatorii au aflat ca exista acolo si o abundenta de hidrogen in stare gazoasa, amoniac si metan, care ar putea fi utilizate drept combustibil. Unul dintre specialistii implicati – Anthony Colaprete – spunea ca varietatea si abundenta unor materiale puse astfel in evidenta sugereaza o diversitate de surse ale acestora: comete, asteroizi, si poate chiar si un ciclu activ al apei in zonele lunare umbrite.
In septembrie 2010 s-a anuntat ca Lunar Prospector, care orbiteaza in jurul Lunii, a obtinut date din care se poate deduce prezenta probabila a miliarde de tone de apa inghetata in zonele polare ale satelitului nostru. Luna este se pare bogata si in elemente rare, precum europiul sau tantalul, esentiale in electronica, armamente si multe alte domenii, dar care ar putea deveni pe viitor obiect de santaj economic si politic. Explorarea Lunii ar putea deveni deci treptat economic viabila.
Cu totul altfel vad explorarea Lunii unii impatimiti OZN. Dupa ei, zborurile lunare efectuate prin programul Apollo in anii saptezeci au fost intrerupte deoarece „Luna este deja ocupata de altcineva”. Nu reluam aici binecunoscutele legende legate de misiunile Apollo 11-17 si de ceea ce ar fi gasit ele pe satelitul nostru natural. Dar inca din 2007 circula o istorie conform careia fotografii realizate inca de misiunea Apollo 15, arata pe partea nevazuta a Lunii (satelitul nostru arata mereu aceeasi fata spre Pamant) o nava spatiala fusiforma, foarte veche, probabil nefunctionala. Legende si mai suspecte, deocamdata imposibil de verificat, spun ca in august 1976, de la baza Air Force Vanderberg, ar fi plecat pe Luna o misiune ultrasecreta „Apollo 20”, organizata in comun cu sovieticii (?!), tocmai pentru a examina de aproape misteriosul obiect. Merita sa reamintim cititorilor ca oficial ultima misiune de acest fel a fost Apollo 17, in 1972, dupa care programul Apollo a fost inchis.
Alte articole care circula in mediile ufologice marginale aduc pe net, de pe fata nevazuta a Lunii, fotografii facute de misiunile NASA in care unele portiuni sunt „incetosate”. Sa existe oare totusi o tentativa de a ascunde anumite detalii incomode: baze extraterestre, vechi ruine etc.?
DAN D. FARCAS
DAN D. FARCAS
