Published On:duminică, 23 ianuarie 2011
Posted by Unknown
In cautarea planetelor din departari
Pana acum au fost detectate aproximativ 500 de exoplanete, majoritatea fiind uriasi gazosi pe care orice forma de viata e imposibila. Interesul astronomilor se indreapta cu predilectie spre planetele din roca, mai mici decat cele gazoase si, deci, mai greu de detectat. Cele aflate in palmaresul descoperirilor sunt in numar de 50 si au o masa inferioara planetei Neptun. Una dintre aceste mici exoplanete cu o masa de 5 ori mai mare decat cea a Terrei este celebra Gliese 581c, fiind descoperita intr-o asa-numita „zona locuibila” care ar putea adaposti forme de viata. Orbiteaza relativ aproape de steaua sa si e susceptibila de a contine apa lichida. Este „dotata” cu atmosfera iar temperatura de suprafata ar putea oscila intre 0 si 40sC. Asadar, un mediu ospitalier pentru viata. Pentru a avea o idee mai clara asupra conditiilor din aceasta lume planetara necunoscuta, trebuie cunoscute particularitatile geologice si structurile atmosferei exoplanetelor care ar putea oferi indicii pretioase legate de prezenta unei eventuale forme de viata. Si asta prin intermediul „biomarkerilor”, urme chimice cu activitate metabolica. „Prezenta simultana a ozonului, gazului carbonic si a vaporilor de apa, in anumite proportii, ar fi in acest context, un bun indicator, considera unul dintre cercetatorii exobiologi francezi de la Agentia Spatiala Europeana. Daca gasim apa in cantitati importante in atmosfera unor exoplanete, asta ar insemna ca viata poate exista.”
Marele bombardament
Fara apa de pe Terra, viata n-ar fi fost posibila. Sursa aceasta se afla la originea unui cataclism care s-a produs in urma cu 4 milioane de ani. Planetele uriase au destabilizat cometele din adancul Sistemului Solar care s-au izbit, spargandu-se, de solul planetelor si satelitilor acestora (cea mai mare parte din apa terestra fiind alimentata de aceste comete). O ipoteza sustinuta de unii oameni de stiinta care nu pot explica faptul ca doar Terra a fost privilegiata din acest punct de vedere.
Martienii, cautati de roboti
Pana una, alta, Marte, explorata de sonde spatiale din 1965, continua sa fie in atentia astronomilor, in speranta ca aceasta ipoteza ar putea fi intarita. In 1976, NASA a trimis doi roboti Viking pe Marte sa detecteze microorganisme pe sol. Fara succes. Nu si in subsol unde e posibil sa apara surprize. In acest an, americanii vor trimite pe Marte in cadrul misiunii spatiale MSL o noua sonda spatiala.
Marele bombardament
Fara apa de pe Terra, viata n-ar fi fost posibila. Sursa aceasta se afla la originea unui cataclism care s-a produs in urma cu 4 milioane de ani. Planetele uriase au destabilizat cometele din adancul Sistemului Solar care s-au izbit, spargandu-se, de solul planetelor si satelitilor acestora (cea mai mare parte din apa terestra fiind alimentata de aceste comete). O ipoteza sustinuta de unii oameni de stiinta care nu pot explica faptul ca doar Terra a fost privilegiata din acest punct de vedere.
Martienii, cautati de roboti
Pana una, alta, Marte, explorata de sonde spatiale din 1965, continua sa fie in atentia astronomilor, in speranta ca aceasta ipoteza ar putea fi intarita. In 1976, NASA a trimis doi roboti Viking pe Marte sa detecteze microorganisme pe sol. Fara succes. Nu si in subsol unde e posibil sa apara surprize. In acest an, americanii vor trimite pe Marte in cadrul misiunii spatiale MSL o noua sonda spatiala.
Un robot automatic, mare cat un automobil, va fi plasat pe sol. Dotat cu laser si cu instrumente de prelevare de esantioane, va putea sparge roca, patrunzand in sol doar cativa centimetri. Iar in 2018, in cadrul misiunii euro-americane ExoMars, un orbitor va avea rolul de a elucida misterul metanului martian (gazul fiind descoperit in 2003 deasupra a trei regiuni). Doi roboti vor fi lansati pe sol. Unul dintre ei va sonda terenul, de asta data pana la o adancime de doi metri, pentru a preleva esantioane, iar celalalt va asigura transportul lor spre sonda spatiala.
Sateliti „ospitalieri”?
Vor fi vizate si alte corpuri celeste cum ar fi, de pilda, satelitii planetei Saturn: Titan si Encelade. Primul (cel de-al doilea mare satelit al Sistemului Solar) are o atmosfera densa sub care domneste o lume diversificata, cu lacuri intinse de hidrocarburi. Este posibil, asa cum indica modelele informatice, ca in crusta de stanca, la 40 kilometri adancime, sa existe un ocean de apa sarata si amoniac, incalzit de radioactivitatea nucleului satelitului. Cum se va ajunge la o asemenea adancime pentru a plasa un robot submarin in acest mediu? O misiune imposibila, desigur. Mai usor de explorat este satelitul Encelade, un corp inghetat, cu gheizere care arunca in spatiu jeturi puternice de apa sarata in care a fost detectata materie organica. (Sursa gheizerelor este un rezervor de apa aflat aproape de suprafata solului.) Explorarea mediului acvatic ar putea duce, dincolo de speculatii irealiste, la descoperirea de bacterii sau de forme mai evoluate de viata. Dar asta de-abia in 2032, in cadrul misiunii internationale TSSM. Pana atunci vom fi atenti la modul in care vor evolua tehnologiile spatiale.
DORIN MARAN
Sateliti „ospitalieri”?
Vor fi vizate si alte corpuri celeste cum ar fi, de pilda, satelitii planetei Saturn: Titan si Encelade. Primul (cel de-al doilea mare satelit al Sistemului Solar) are o atmosfera densa sub care domneste o lume diversificata, cu lacuri intinse de hidrocarburi. Este posibil, asa cum indica modelele informatice, ca in crusta de stanca, la 40 kilometri adancime, sa existe un ocean de apa sarata si amoniac, incalzit de radioactivitatea nucleului satelitului. Cum se va ajunge la o asemenea adancime pentru a plasa un robot submarin in acest mediu? O misiune imposibila, desigur. Mai usor de explorat este satelitul Encelade, un corp inghetat, cu gheizere care arunca in spatiu jeturi puternice de apa sarata in care a fost detectata materie organica. (Sursa gheizerelor este un rezervor de apa aflat aproape de suprafata solului.) Explorarea mediului acvatic ar putea duce, dincolo de speculatii irealiste, la descoperirea de bacterii sau de forme mai evoluate de viata. Dar asta de-abia in 2032, in cadrul misiunii internationale TSSM. Pana atunci vom fi atenti la modul in care vor evolua tehnologiile spatiale.
DORIN MARAN
