Published On:vineri, 24 iunie 2011
Posted by Unknown
FILMAREA SUBACVATICĂ: căutătorii de epave descoperă distrugătorul "Moscova" la 45 de metri sub apă. Ce se poate recupera din navă şi cum "se vor implica ruşii" în operaţiune
Epava distrugătorului "Moscova", ţinta scafandrilor români de mai bine de 30 de ani, a fost găsită la 15 mile marine în travers de Agigea, undeva la Nord-Est de Eforie Nord. Ambarcaţiunea este scufundată la 45 de metri şi este ruptă în două bucăţi.
"În momentul în care am găsit-o cu sonarul, am ştiut că probabilitatea de a fi găsit «Moscova» era foarte mare. Ştiam că suntem la locul potrivit, cum şi mărimea obiectului era cea potrivită. La scufundare am văzut prima dată imaginea unui tun şi am ştiut atunci sigur că e «Moscova»'', a declarat luni Mircea Popa, membru al Respiro Underwater Research Society.
Respiro Society este o organizaţie non-profit de scufundători care şi-a propus de la înfiinţarea în2009 să documenteze mediul subacvatic din Marea Neagră. Tot de atunci a început şi căutarea epavei distrugătorului "Moscova".
"Am căutat-o scanând zeci de kilometri pătraţi din Marea Neagră până am găsit-o. Scufundarea am făcut-o utilizând trimix (amestec de heliu, oxigen şi azot n.r.), pentru că, dacă foloseşti alt amestec, dai în narcoză şi rişti să nu-ţi mai aminteşti scufundarea. Scufundarea până la «Moscova» este dificilă - slavă Domnului - asta înseamnă că epava este protejată", a spus Mircea Popa.
Acesta a adăugat că vizibilitatea este foarte bună pentru Marea Neagră, iar temperaturile la acea adâncime sunt destul de scăzute. În momentul în care el a făcut scufundarea erau cinci gradeCelsius, în această vară putându-ne aştepta la temperaturi de maximum 10 - 12 grade.
"Am cheltuit în primul rând mult timp pentru a găsi epava. În bani, estimativ, cred că am cheltuit în jur de 30.000 - 40.000 de euro", a mai spus Mircea Popa.
De ce s-a scufundat distrugătorul "Moscova"?
Echipa de la Respiro Society s-a folosit şi de cercetările întreprinse de lectorul universitar Ioan Damaschin, fost comandor, care a studiat istoria bătăliilor navale din timpul celui de-al Doilea Război Mondial. Din relatările marinarilor români, dar şi din documentele declasificate ale fostei Uniuni Sovietice, Damaschin a reuşit să stabilească cu aproximaţie perimetrul în care epava s-ar fi putut găsi.
"Având acces la surse ruseşti, am putut stabili cu precizie locul unde s-a scufundat distrugătorul. Am publicat concluziile mele în 2001 şi am avut surpriza să văd că scafandrii au descoperit epava în 2011", a declarat Damaschin.
Acesta a vorbit şi despre posibilele cauze ale scufundării distrugătorului luând în calcul şi faptul că epava este ruptă în două. O bucată de 23 de metri stă scufundată la aproximativ 300 de metri ce cealaltă bucată a distrugătorului.
Până în prezent sunt trei ipoteze privind cauza scufundării distrugătorului: ciocnirea de o mină marină românească, torpilarea din greşeală de către un submarin rusesc sau avariile produse de bateria de coastă germană.
"Dacă era o mină, o astfel de navă nu s-ar fi rupt în două. Acest lucru ar fi fost posibil doar dacă se producea o a doua explozie a muniţiei şi a torpilelor de la bordul distrugătorului", a declarat Damaschin. "Mi-aş putea da cu părerea că a fost mai degrabă o torpilă, pentru că torpila pătrunde prin navă şi produce o explozie din interior".
Epavele din Marea Neagră, o alternativă a turismului pe litoral
Preşedintele Reţelei Naţionale a Muzeelor din România, Dragoş Neamu, spune că va încerca să determine autorităţile din Rusia şi Ucraina să recupereze câteva vestigii de pe epava "Moscova". Epava în sine nu poate fi ridicată sau penetrată, însă, pentru că este considerată mormânt al marinarilor ruşi, iar o intervenţie ar fi considerată profanare de morminte.
"Dacă există voinţă şi nervi, mulţi nervi, mai ales că sunt implicaţi ruşii, se pot obţine nişte artefacte. Dar trebuie să existe şi voinţă şi resurse", a declarat Dragoş Neamu.
Epava ar putea constitui însă o atracţie pentru scufundătorii din întreaga lume.
"Foarte mulţi turişti călătoresc în toată lumea pentru a vedea astfel de epave şi cheltuiesc de 10 ori mai mult decât un turist obişnuit. În Egipt, o astfel de epavă aduce mai mulţi bani decât piramidele", a declarat Victor Codescu, membru al Respiro Society.
Acesta a adăugat că autorităţile locale din Constanţa ar trebui să se implice într-un astfel de proiect, dar şi în protejarea epavei de eventualii căutători de comori.
În iunie 1941, forţele navale sovietice au atacat coasta României, deschizând focul asupra portului Constanţa. Atacul a fost condus de distrugătorul "Moscova", alături de distrugătorul "Harkov". Marina română a ripostat, trimiţând în luptă distrugătoarele "Regina Maria" şi "Mărăşti" şi a reuşit să respingă atacul beneficiind şi de ajutorul bateriei de coastă germane. În timpul retragerii, distrugătorul "Moscova" a explodat şi s-a scufundat.
