Published On:joi, 16 iunie 2011
Posted by Unknown
Terra va intra într-o Mică Eră Glaciară în următorul deceniu, susţin 3 studii recente
Un număr de cercetători americani anunţă că este posibil ca, în următorul deceniu, Pământul să se confrunte cu o Mică Eră Graciară ca urmare a activităţii scăzute a Soarelui.
Vestea a fostă făcută publică de către oameni de ştiinţă de la Obsevatorul Solar Naţional al SUA (NSO) şi Laboratorul de Cercetări al Forţelor Aviatice, având la bază trei analize diferite ale comportamentului recent al Soarelui, care atestă că acesta urmează să intre într-o perioadă de activitate scăzută.
În mod normal Soarele urmează un ciclu de 11 ani de activitate. Ciclul solar actual, numit Ciclul 24, ar trebui ca în acest moment să se îndrepte spre apogeu. Prin urmare ar trebui să existe un număr mai mare de pete solare şi alte indicii dar, în realitate, rezultatele de pana acum sunt în general dezamagitoare.
Oamenii de ştiinţă cred, luând în calcul datele care analizează tendinţa pe termen lung, că este posibil ca Ciclul 25 să nu mai aibă loc.
În acest caz, impactul asupra climei Pământului va fi unul semnificativ. De aceea, cercetătorii se întreabă dacă nu cumva această încetinire a activităţii solare prevesteşte un al doilea "Minim Maunder", o perioadă de 70 de ani caracterizată prin absenţa petelor solare. Prima perioadă de acest tip a avut loc între 1645 şi 1715.
Înregistrările din acea perioadă arată că Soarele a intrat într-o perioadă de inactivitate. Foarte puţine pete solare au fost observate din 1645 până în 1715. Perioada de inactivitate a soarelui a corespuns cu o perioadă climatică numită "Mica Eră Glaciară", caracterizată prin scăderi mari de temperatură. În timpul acestei perioade multe râuri europene, inclusiv Tamisa, îngheţau în mod frecvent, permiţând armatelor să le traverseze.
Cercetătorii susţin că, deşi fenomenul este neobişnuit şi neaşteptat, cele trei analize ale Soarelui indică faptul că ciclul apariţiei petelor solare ar putea intra într-o perioadă de "hibernare".
"Dacă analiza noastră este corectă, acesta ar putea fi ultimul maxim solar la care vom fi martori pentru câteva decenii bune. Acest lucru va afecta un număr vast de domenii, de la explorarea spaţială la clima Terrei", a afirmat Dr. Frank Hill, de la Observatorul Solar Naţional.
Astfel, este posibil ca următoarele generaţii să se confrunte cu un val neaşteptat de răcire a climei, contrar tendinţei de încălzire globală observată de oamenii de ştiinţă.
Sursa: The Register
Pamantul se afla in pragul unei noi ere glaciare
Din ce in ce mai multe dovezi vin sa confirma teoria climatologilor moderni, conform carora Terra va intra cat de curand intr-o noua era glaciara, se arata in editia online a publicatiei ruse Pravda.Studiile efectuate asupra straturilor sedimentare de pe platformele continentale dar si din adancul oceanelor, la fel ca si dovezile oferite de fosilele preistorice, sustin ciclicitatea erelor glaciare, fiecare dintre acestea durand in medie 100.000 de ani, separate fiind fiind de perioade calde care dureaza maxim 12.000 de ani.
Teoria nu este una noua, elemente ale sale fiind prezentate inca din 1842 de catre astronomul si matematicianul francez Joseph Adhemar. Acesta a sustinut ca erele glaciare se afla in stransa legatura cu ciclurile astronomice ale Terrei, cele care sunt cunoscute astazi drept Ciclurile Milankovic, dupa numele savantului sarb cu acelasi nume, Milutin Milankovic (1879 – 1958). Inca din anii 20, teoria omului de stiinta sarb a ramas in vigoare, el sustinand faptul ca modificarea orbitei Terrei, care are loc o data la 100.000 de ani, precum si schimbarea axei acesteia (eveniment ce se produce la aproximativ 41.000 de ani) influenteaza decisiv cantitatea de radiatii solare ce ajunge pe suprafata Pamantului, determinand ciclicitatea erelor glaciare.
Studiile recente ale climatologilor din toata lumea intaresc ideea ca ne apropiem cu pasi repezi de o noua glaciatiune. In ciuda fenomenului incalzirii globale remarcat inca de la mijlocul secolului trecut, iernile, incepand cu cea din anul 2007, tind sa fie din ce in ce mai aspre. Astfel, cantitatea de zapada ce a acoperit emisfera nordica a egalat un record ce dura inca din 1966, si asta in timp ce valorile scazute ale temperaturilor din iarna actuala tind sa depaseasca previziunile in materie.
Teoria nu este una noua, elemente ale sale fiind prezentate inca din 1842 de catre astronomul si matematicianul francez Joseph Adhemar. Acesta a sustinut ca erele glaciare se afla in stransa legatura cu ciclurile astronomice ale Terrei, cele care sunt cunoscute astazi drept Ciclurile Milankovic, dupa numele savantului sarb cu acelasi nume, Milutin Milankovic (1879 – 1958). Inca din anii 20, teoria omului de stiinta sarb a ramas in vigoare, el sustinand faptul ca modificarea orbitei Terrei, care are loc o data la 100.000 de ani, precum si schimbarea axei acesteia (eveniment ce se produce la aproximativ 41.000 de ani) influenteaza decisiv cantitatea de radiatii solare ce ajunge pe suprafata Pamantului, determinand ciclicitatea erelor glaciare.
Studiile recente ale climatologilor din toata lumea intaresc ideea ca ne apropiem cu pasi repezi de o noua glaciatiune. In ciuda fenomenului incalzirii globale remarcat inca de la mijlocul secolului trecut, iernile, incepand cu cea din anul 2007, tind sa fie din ce in ce mai aspre. Astfel, cantitatea de zapada ce a acoperit emisfera nordica a egalat un record ce dura inca din 1966, si asta in timp ce valorile scazute ale temperaturilor din iarna actuala tind sa depaseasca previziunile in materie.
Ultima Era Glaciara s-a instalat in numai sase luni
Contrar teoriilor care afirmau ca ultima Era Glaciara – survenita in urma cu cca. 13.000 de ani – a avut nevoie de aproximativ un deceniu pentru a se instala in Europa, un studiu geologic recent sugereaza ca lucrurile s-au intamplat, de fapt, de 20 de ori mai rapid.Ipoteza se bazeaza pe studiul depozitelor de mal dintr-un lac irlandez, Lough Monreagh, mal renumit prin faptul ca a pastrat cu fidelitate indicii asupra conditiilor climatice din trecutul Pamantului, putand furniza astfel informatii precise cercetatorilor care studiaza paleoclima planetei.
Cu ajutorul unui bisturiu robotic de mare precizie, profesorul William Patterson, autorul studiului publicat in revista New Scientist, a desprins straturi foarte subtiri - de numai 0,5 mm grosime, - din malul fosil; fiecare strat reprezinta 3 luni de depunere sedimentara, deci, studiind aceste straturi, se pot observa schimbarile petrecute in ecosistemul lacului (la randul lui, influentat de clima) intr-o perioada scurta de timp.
Studiind straturile, cercetatorul a ajuns la concluzia ca racirea climei, petrecuta in urma cu 13.000 de ani (ultima era glaciara) a fost extrem de rapida.
In numai 6 luni, datorita unei schimbari bruste a caracteristicilor curentului oceanic cald Gulf Stream, ghetarii s-a intins peste Europa.
Evenimentul care a declansat schimbarea ar fi putut fi revarsarea brusca a lacului Agassiz din Canada; marea cantitate de apa foarte rece ajunsa in ocean a racit brusc apele Gulf Stream-ului, iar temperatura din nordul Europei - regiune incalzita de Curentul Golfului - a scazut dramatic.
Studiul sprijina teoria conform careia clima Terrei este instabila si poate suferi schimbari foarte mari intr-un timp foarte scurt, cu consecinte neasteptate.
Sursa: Mail Online