Un thriller captivant despre prabusirea unui avion si ancheta ce survine in urma incidentului care scoate la iveala amanunte dubioase si dorinta de musamalizare a companiei aeriene. Filmul este mai mult de atat datorita persoanei care desfasoara ancheta (o tanara interpretata de Anne Hathaway) descoperind, pe masura ce investigatiile inainteaza, ca ea insasi face parte din acel eveniment nefericit. O viziune noua asupra mortii precum si a vietii de dupa moarte.

Sean Durkin a debutat în regia de lung-metraj cu această poveste despe evadarea dintr-o comunitate dubioasă, care acționează ca o sectă. “Martha Marcy May Marlene” a adus-o în prim-plan pe Elizabeth Olsen, sora mai mică a gemenelor Ashley și Mary-Kate Olsen. Elizabeth, studentă îndrăgostită de psihologie, e în acest film o femeie cu mari probleme, sfâșiată de amintiri dureroase și stări tot mai puternice de paranoia.
Producţia a luat unul dintre marile trofee la Festivalul de la Sundance, dedicat filmelor independente de marile studiouri. Regizorul Sean Durkin a câştigat la Sundance premiul pentru regia de lung-metraj. În filmul de debut al lui Durkin, actorul John Hawkes e personajul negativ, un lider al unei comunităţi bizare care o spală pe creier pe tânăra sa discipolă Martha – Elizabeth Olsen, dându-i un nume nou (Marcy May) şi îmbrobodind-o cu vorbe dulci şi cântat la chitară.

   

Durell si LeeJohn sunt prieteni foarte buni si in acelasi timp criminali ratati. Cand Durell afla ca fosta sa prietena are de gand sa se mute in alta regiune cu fiul lor daca acestia nu fac rost de 17.000 de $ pentru a plati o datorie, duo-ul gandeste un plan disperat pentru a jefui biserica din cartier.
Insa in timp ce ei se chinuie sa realizeze spargerea, creand tot felul de incurcaturi din care reusesc la limita sa iasa, cineva le-o ia inainte si ii lasa fara bani de furat. Pentru a pune mana pe bani, Durell si LeeJohn sunt fortati sa-si petreaca noaptea in prezenta lui Dumnezeu si a credinciosilor, sfarsind prin a primi mult mai mult decat au cerut.

Inspirată dintr-o poveste reală, drama “Puncture” se axează pe bătălia legală pe care o poartă avocaţii Mike Weiss şi Paul Danziger împotriva marilor corporaţii farmaceutice şi a centrelor medicale care refuză să renunţe la profituri suplimentare pentru a implementa echipamente medicale performante ce ar garanta siguranţa doctorilor, asistentelor şi pacienţilor. Mike Weiss şi Paul Danziger sunt prieteni şi parteneri la o mică firmă de avocatură din Houston, dar, în vreme ce Paul este un familist convins, care se străduieşte să obţină cazuri pentru a-şi întreţine soţia şi copiii, Mike este afemeiat, petrecăreţ şi dependent de cocaină, irosindu-şi inteligenţa, flerul şi talentul oratoric din cauza acestui viciu scăpat de sub control. Cariera celor doi tineri avocaţi se schimbă pentru totdeuana atunci când acceptă cazul lui Vicky, o fostă asistentă de la un spital local, care s-a infectat în mod accidental cu virusul HIV înţepându-se cu acul unei seringi folosite. Ghinionul femeii l-a inspirat de prietenul ei de familie Jeffrey Dancort să creeze o seringă numită “Safety Point” care nu poate fi refolosită, dar sistemul medical corupt pretinde că produsul inovator este costisitor şi refuză să îl introducă în farmacii şi spitale, deşi ar fi salvate astfel mii de vieţi.

Intr-un viitor nu foarte indepartat omenirea traieste intr-o societate “perfecta”, dar fara sentimente. Putinii ce inca sunt “prada” sentimentelor sunt urmariti de un grup de luptatori de elita numiti Clericii. Tetragramon-ul este institutia superioara, care prin intermediul Clericilor incearca a-i eradica pe cei cu sentimente, pana in momentul in care unul dintre cei mai buni Clerici devine “sentimental”, fapt ce declanseaza o adevarata revolutie.

Harrison Ford joaca rolul lui James Marshall, un veteran al razboiului din Vietnam care a ajuns presedintele Statelor Unite ale Americii. In timpul unei vizite in fosta Uniune Sovietica, Marshall ii infiereaza, intr-un discurs fara precedent, pe teroristii din fostul bloc comunist, referindu-se, in special, la criminalul de razboi din Kazakhstan, Ivan Korshunov (Gary Oldman).

Pe ruta de intoarcere spre SUA, la bordul celui mai sigur avion din lume, Air Force One, Marshall si staff-ul sau descopera cu stupoare ca unul dintre jurnalistii care ii insoteste este nimeni altul decat Korshunov, deghizat in reporter. Alaturi de trei parteneri de-ai sai, Korshunov deturneaza avionul luandu-l ostatic pe presedinte, precum si pe sotia si fiica acestuia. Marshall trebuie sa-si pastreze stapanirea de sine, sangele rece si sa dea dovada de inteligenta pentru a dejuca planurile teroristilor.

Intre timp, la sol, vice-presedintele (Glenn Close), ministrul Apararii (Dean Stockwell) si procurorul general sunt pregatiti sa intervina cu maxima precautie pentru a salva viata presedintelui si a familiei sale.

Scenele pline de suspans de la bordul avionului, jocul de exceptie al lui Ford, Oldman si Glenn Close, efectele speciale si tensiunea psihologica au facut din acest film un mare succes de box-office in 1997.

Aceasta inteligenta, sincera si bine scrisa comedie romantica este fermecatoare si optimista in stilul clasic Hollywoodian, iar idealismul ce transpira prin actiunea sa, pare atat de credibil in fata politicii cinice a anilor 90. Filmul, facut si interpretat genial, dezvaluie, dar nu rezolva, o dilema palpitanta: Cum se descurca un barbat vaduv, lider al unei lumi intregi libere, cu multele si importantele obligatii fata de tara, cu nevoile obisnuite de om si, pe deasupra si cu incercarile zilnice de a cuceri o femeie?.

Michael Douglas joaca rolul Presedintelui Andrew Shepherd care, in mod neasteptat, se indragosteste de Annette Bening care o interpreteaza pe Sydney Wade, o tanara reprezentanta a gruparilor ecologiste care urmareste sa impuna parlamentarilor ideile si argumentele ei politice. Filmul ofera povestea romantica, de iubire veritabila, dintre doi oameni speciali. El este cel mai puternic barbat din lume care trebuie sa faca fata pretentiilor cetatenilor si in acelasi timp si dorintelor iubirii. Presedintele Shepherd trebuie sa mentina o relatie la care tine, sa isi pastreze admiratorii, sa linisteasca si sa multumeasca presa si sa infrunte cu demnitate adversarul politic interpretat de Richard Dreyfuss.

History of the World, Part I este un film produs şi regizat de Mel Brooks. De asemenea el joacã cinci roluri în film.Filmul este o parodie dupã megaproducţiile istorice caracterizate de mii de figuranţi şi decoruri uriaşe. Filmul este împărţit în patru segmente – Omul Preistoric, Imperiul Roman, Inchiziţia Spaniolă şi Revoluţia Franceză. Printr-un umor hilar putem afla cum s-au descoperit focul, muzica, căsătoriile dintre homosexuali, de ce avem doar zece porunci şi nu 15, şi cum s-a pictat cina cea de taină. În acelaşi registru comic vom trece prin toate celelalte perioade, până la revoluţia franceză. La sfârşitul filmului primim promisiunea unei continuãri, chiar avem un trailer al pãrþii a doua, dar de fapt aceastã a doua parte nu s-a mai fãcut. Se pare că şi “Part I” din titlu este de fapt tot o glumã, de fapt se face referire la cartea “The History of the World” ,scrisăde Sir Walter Raleigh în timp ce era prizonier în Turnul Londrei, şi care a apucat sã termine doar volumul întâi înainte de a fi decapitat.

Un fost expert in arte martiale cu multe pacate pe cap incearca sa isi lase in urma trecutul si sa inceapa o noua viata, dar este vanat de un detectiv determinat si de fostul sau maestru de arte martiale.

Când ultimul zbor de evacuare dintr-o Africă în plin război se prăbuşeşte în largul coastelor, locotenentul american de aviaţie Brian Murphy (Rob Freeman) apare ca singurul supravieţuitor într-un tarâm în care cei morţi se întorc la viaţă şi îi atacă pe cei vii.

Justine Fielding este elevă la liceul Fairview High şi tocmai a aflat că a fost acceptată la Universitatea Oxford atunci când Alexis o învită la o întâlnire în oraş. Totul pare perfect, doar că Alexis nu este atât de inocent pe cât îl crede fata, făcând parte dintr-un grup condus de Bradley, care se amuză terorizându-i fără milă pe colegii de şcoală pe care îi consideră nişte rataţi fără valoare. Ţinta lor predilectă este Darren Mullet, un băiat astmatic şi supraponderal, pe care îl chinuie atât de mult cu ameninţări telefonice şi intimidări pe internet încât acesta decide să se sinucidă. Dobândind după moarte curajul de a-i infrunta pe adolescenţii care l-au împins la sinucidere, Darren Mullet se întoarce în căutarea răzbunării.

La ere după ce mitica luptă dintre Zei şi Titani s-a încheiat, o nouă forţă malefică ameninţă ţinuturile: însetat de putere, regele Hyperion (Mickey Rourke) declară război umanităţii. După ce strânge o armată de soldaţi desfiguraţi de propria lui mână, răscoleşte Grecia în căutarea unei arme cu puteri magice – Arcul lui Epirus, făurit de însuşi Ares.
Numai posesorul Arcului are puterea să îi elibereze pe Titani din temniţa Munţilor Tartaros, în care fuseseră închişi în vremuri imemoriale. Cu dorinţa lor de răzbunare şi cu arma magică, Hyperion poate să-i distrugă atât pe oameni cât şi pe zei. Legaţi de o veche lege antică ce le interzice să intervină în conflictul dintre oameni, zeii sunt neputincioşi în faţa propriului sfârşit, dar Zeus are un plan: el îl alege în secret pe Tezeu, care, ajutat de o bandă de proscrişi, va trebui să îi salveze pe oameni de Hyperion şi să împiedice măcelărirea zeilor.

Scott Kane (Drew Fuller), un om cu un trecut reprobabil, încearcă să trăiască o viată curată, liniştită. Atunci când fiul său Owen se îmbolnăveşte, Kane se găseşte in situatia in care singura opţiune este de a apela la Daniel Morgan (William Atherton), pionul local al lumii interlope. Acesta se ofera initial sa il ajute, dar apoi nu respecta intelegerea si încearcă să-l omoare, prin angajarea unui poliţist corupt, Jace Olsen (Ethan Embry). Kane reuşeşte să evadeze din închisoare ca să-şi caute răzbunarea şi să-şi salveze fiul. Cu FBI-ul (William Devane) şi poliţia (Embry) pe urmele sale, Kane trebuie să foloseasca toate tehnicile si cunostintele de care dispune, pentru a-şi salva familia şi totodată pe el însuşi.

Filmul prezinta apărarea eroică a Cetăţii Brest care a fost cucerită după primul asalt al fasciştilor germani, pe 22 iunie 1941.
Evenimente din primele zile de apărare sunt descrise cu o precizie documentară.Filmul vorbeste despre trei zone principale de rezistenţă, având în frunte pe comandantul regimentului, Piotr Mihailovici Gavrilov (Аlexander Korshunov), comisarul Efim Moiseevich Fomin (Pavel Derevyanko) şi şeful Avanpostului 9 Frontieră, Andrey Mitrofanovich Kizhevatov (Аndrey Merzlikin).Toţi eroii sunt legaţi de povestea lui Sashka Akimov (Аlyosha Kopashov). Evenimentele din film sunt văzute prin ochii lui. Prototipul lui Sasha a fost un copil de cincisprezece ani, Petya Klypa, unul dintre cei câţiva apărători din Cetatea Brest, care au supravieţuit.
Filmul nu este doar o poveste de război, relaţiile dintre protagonişti sunt, de asemenea, o parte importantă a filmului.