Misterul care înconjoară sinuciderea conducătorului nazist Hermann Goring care a preocupat istoricii timp de aproape 60 de ani ar putea în fine să fie rezolvat prin recentele dezvăluiri făcute de un fost paznic care a declarat că i-a dat lui Goring capsula de cianură pe care mareşalul Reichului a utilizat-o pentru a se sinucide la 15 octombrie 1946.

“Mă simt foarte rău din cauza asta”, a spus Herbert Lee Stivers ziarului Los Angeles Times, adăugând că totul s-a datorat din cauza unui flirt cu o misterioasă fată germană. Stivers era pe atunci în gardă la procesele criminalilor de război de la Nuremberg. Goring, numărul doi în ierarhia regimului nazist, era judecat în acelaşi timp cu 21 de alţi şefi nazişti.

Au fost avansate mai multe teorii potrivit cărora Goring ar fi ascuns fiola în coroana sa dentară din aur, într-un dinte stricat, în păr sau în alte zone ale corpului său. Alţii au sugerat că cineva i-ar fi strecurat otrava cu puţin timp înainte de moartea sa, probabil un ofiţer american pe care Goring l-a mituit cu un ceas, sau doctorul german care l-a examinat regulat, sau un ofiţer SS care i-ar fi transmis-o într-un săpun american, sau soţia sa Emmy care i-ar fi transmis-o prin gura sa în cursul unui sărut al morţii, în timpul ultimei sale vizite.

Dar Stivers spune că toate astea sunt false. “Eu i-am dat-o”, a declarat el (acum în vârstă de 78 de ani). Până acum, el a păstrat secretul pentru că i-a fost teamă să nu fie judecat de către armată. În fine, a decis să facă public.

Conform spuselor sale, într-o zi, în afara hotelului unde se afla un club de ofiţeri, a fost atras de o brunetă frumoasă care spunea că se numeşte Mona. “Ea m-a întrebat ce făceam, şi i-am spus că eram în gardă. Ea a spus: Puteţi vedea toţi prizonierii? În fiecare zi, i-am răspuns eu. Ea a spus: Nu semeni cu cineva din gardă. I-am spus: Pot s-o demonstrez. Am obţinut un autograf de la Baldur von Schirach şi i l-am arătat.
Ea a spus: Oh, pot să-l am?, şi am spus desigur. În ziua următoare îl păzeam pe Goring şi am obţinut un autograf şi i l-am transmis. Ea mi-a spus că avea un prieten care dorea să mă întâlnească. A doua zi ne-am dus să-l vedem la el”. Acolo, Stivers a fost prezentat unor bărbaţi care i-au spus că se numesc Erich şi Mathias. Ei i-au precizat că Goring era un bărbat foarte bolnav care nu primea tratamentul de care avea nevoie …

În două rânduri, a declarat Stivers, i-a transmis lui Goring note ascunse de Erich într-un stilou-pană. A treia oară, Erich a pus o capsulă în stilou pentru ca el să i-o dea nazistului: El a zis că era un medicament şi dacă acesta mergea şi Goring se va simţi mai bine, îi vor trimite altele, a spus Stivers. El a spus că îi vor da două săptămâni şi că Mona îmi va spune dacă ei vor dori să-i trimită alte medicamente.

După ce i-a transmis medicamentul lui Goring, Stivers a spus că a dat stiloul tinerei nemţoaice. N-am revăzut-o niciodată pe Mona. Am ghicit că ea m-a folosit, a spus Stivers. Nu m-am gândit la sinucidere când l-am dat lui Goring.

Două săptămâni mai târziu, la 15 octombrie 1946, este exact ceea ce a făcut Goring. El a lăsat o notă în care menţiona faptul că a avut întotdeauna cianură în posesia sa. O cercetare ulterioară a lucrurilor sale personale închise într-o încăpere a puşcăriei a permis de a se descoperi o altă capsulă de cianură – model standard al şefilor nazişti – ascunsă în bagajele sale.

Sinuciderea sa i-a înfuriat la culme pe ofiţerii aliaţilor pentru că îi întărea considerabil reputaţia printre compatrioţii săi nazişti, care au salutat gestul lui Goring de-a fi scăpat astfel de umilinţa ştreangului pe care îl pregătiseră Aliaţii victorioşi. Ei au începutsă vorbească de asul aviaţiei germane din primul război mondial numindu-l Hermann al nostru.

Dar dezvăluirile făcute de Stivers arată şi surprinzătoarele relaţii de amiciţie care s-au dezvoltat între criminalii de război nazişti şi gărzile lor, aceştia din urmă obţinând autografe de la prizonierii pe care îi păzeau, ca şi cum ar fi fost celebrităţi de la Hollywood…

Stivers a spus: Goring era un tip foarte agreabil. Vorbea foarte bine engleza. Vorbeam despre sport, de jocurile cu mingea. Era un aviator, şi vorbeam despre Lindbergh. Mă simţeam foarte prost după sinuciderea sa. Aveam o impresie caraghioasă; nu credeam că o putuse ascunde asupra sa într-un mod oarecare.
Stivers a mai spus că vorbea acum deoarece fiica sa Linda Dadey, căreia îi povestise povestea cu stiloul-pană cu 15 ani înainte, îl sfătuise de a-şi dezvălui rolul. Ea i-ar fi spus: Tată, tu faci parte din Istorie. Trebuie să povesteşti această poveste înainte de a dispărea. Ea a stat asupra conştiinţei tale toată viaţa.

După ce el a aflat că data prescripţiei trecuse demult şi că nu putea fi trimis în judecată, a acceptat să vorbească. Povestea sa este destul de convingătoare pentru a fi adevărată, a spus Times Aaron Breitbart, cercetător la Centrul Simon Wiensenthal din Los Angeles. Dar nu există niciun mijloc în lume de a o proba. Nimeni nu ştie într-adevăr cine a făcut-o în afara persoanei care a făcut-o.
http://piatza.net/cine-i-a-dat-otrava-lui-goring/

Fara nici o urma de cinism, putem spune ca moartea l-a refuzat pe Adolf Hitler de atat de multe ori, incat l-am putea caracteriza drept un "Antichrist redutabil". O aritmetica simpla ne pune in fata sumei uluitoare de 38 de atentate esuate, desfasurate astfel: 4 inainte de 1933 (cand a devenit cancelar), inclusiv prin otravire; 10 in 1933; 24 intre 1934 si 20 iulie 1944. Impotriva lui Hitler s-au aliat ofiteri activi de rang inalt si politicieni, oameni de rand care voiau sa-si dea viata numai sa scape de fuhrer. Dar toti disidentii si complotistii au avut ghinioane si foarte multi au platit cu viata.

Incredibila zi de 20 iulie 1944

Numerosi istorici afirma ca atitudinea "calma" a puterilor occidentale fata de militarismul lui Hitler, pana in 1939, a fost cauza ezitarilor grupurilor de complotisti. Abia cand fuhrerul si-a dat arama pe fata in Cehoslovacia, Marea Britanie a declarat razboi. Pe de alta parte, ofiteri superiori din Wehrmacht (Armata Germaniei) si din Abwehr (Serviciile de informatii militare) voiau sa-l suprime, dar existau si voci care, la acea vreme, voiau sa-l duca in fata instantei - cum ar fi grupul de disidenti de la Kreisau. Ratarile i-au descurajat pe unii adversari ai dictatorului, iar in 1940 a venit acea victorie rapida in fata Frantei, fapt care i-a ridicat enorm popularitatea lui Hitler.

Momente de suspans au trait conspiratorii, in frunte cu generalul Fedor von Bock si colonelul Henning von Tresckow, cand bomba pusa in avionul care-l transporta pe Hitler la Smolensk, in 1942, trebuia sa explodeze. N-a detonat... O alta bomba nu si-a facut datoria dupa o saptamana, la o expozitie de arme. Hitler era intangibil si devenea din ce in ce mai suspicios. Garzile sale erau din ce in ce mai precaute, Gestapoul teroriza armata cu infiltrari si provocari. Disidentii cautau persoane cu experienta si vointa puternica de a-l ucide pe fuhrer. Asa s-a ajuns la cooptarea contelui Claus von Stauffenberg, un colonel conservator nationalist cu scrupule religioase. Dar cum si el considera invadarea URSS un dezastru pentru Germania, a decis sa se alature disidentilor. In 1943 si prima jumatate a lui 1944, Stauffenberg si von Tresckow aveau sa devina liderii unei actiuni de amploare, care avea doua directii esentiale: uciderea lui Hitler ("cu orice pret") si preluarea puterii de la guvernul nazist. La 20 iulie 1944, Stauffenberg soseste in sala de conferinte de la "Cuibul lupilor" (stat major special). Plaseaza geanta cu bomba de 1 kilogram sub masa. In jurul mesei se aseaza 24 de ofiteri si Hitler. Un telefon aranjat il scoate afara pe Stauffenberg. In acelasi timp, colonelul Heinz Brandt (neimplicat) simte geanta si o impinge cu piciorul in spate sau, departand-o de fuhrer. Bomba explodeaza la ora 12,45 si face praf incaperea. Brandt si alti doi ofiteri mor pe loc, dar Hitler are doar pantalonii sfasiati. Stauffenberg crede ca a murit si anunta decesul la Berlin. Incepe asaltul trupelor de rezerva contra ministerelor, dar la ora 19.00 Hitler insusi anunta ca nu a murit...

Razbunarea Gestapo-ului

Urmarile acestui esec inimaginabil - Hitler abia daca a fost bandajat, cel mai mult il deranjau urechile - a fost groaznic. Furios, el i-a ordonat lui Himmler si Gestapo-ului sa aresteze pe toti cei banuiti ca ar avea vreo legatura cu "20 iulie". In total, au fost arestate peste 7.000 de persoane, iar 4.980 dintre ele au fost executate, dupa procese foarte scurte. Stauffenberg a fost executat prin impuscare la 21 iulie 1944. Omul care plasase bomba si anuntase ca fuhrerul a murit avea 36 de ani. Fratele sau, care nu participase la complot, a fost spanzurat la 10 august 1944.

PAUL IOAN
http://www.revistamagazin.ro/content/view/9404/8/

Perceputa ca una dintre cele mai frumoase femei din lume, cu un palmares impresionant, (peste 100 de pelicule), respectabila actrita a demonstrat ca "nu poti supravietui unei cariere doar bazandu-te pe frumusete, pentru ca varsta nu te ajuta". Cu parintii actori, tatal, Maurice Dorleac si mama, Renée Deneuve, viitoare stea a cinematografiei franceze a fost inconjurata, inca din primii ani de viata, de-o lume rafinata, speciala. Si-a facut debutul in film, pe cand avea doar 13 ani (este nascuta pe 2 octombrie 1943, la Paris), folosind numele mamei ei, (Deneuve) pentru a se deosebi de sora ei geamana, Françoise Dorleac, si ea actrita, disparuta intr-un accident de masina pe cand avea doar 24 de ani.

Rolul adolescentei indragostite si derutata din musical-ul lui Jaques Demy "Umbrelele din Cherbourg" (1964) i-a adus tinerei actrite celebritatea pentru ca in 1965 si 1967 sa aiba o noua izbucnire cu doua roluri in filme semnate de Roman Polanski, (Repulsion) si Bunuel (Belle de Jour). Interpretarea uluitoare din aceste filme, data personajelor de catre Deneuve a contribuit din plin la consolidarea carierei sale, ajungand sa fie considerata una dintre cele mai convingatoare actrite ale generatiei sale. Desi foarte prolifica in filmele europene, Catherine Deneuve a avut aparitii putine in pelicule americane, (Hustle - 1975 - o drama cu Burt Reynolds si o comedie romantica, cu Jack Lemmon) cel mai serios impediment fiind limba. "Regizorii straini prefera sa lucreze cu actori care vorbesc nativ engleza", spunea actrita intr-un interviu.

Iubiri implinite, casatorii pierdute...

Chiar daca era de religie catolica, Deneuve a sfidat mereu conventiile. Se indragosteste la 19 ani de regizorul Roger Vadim care avea pe atunci 33 de ani iar ea juca in filmul regizat de el "Le vice et la Vertu" (1963) dar relatia lor nu este de durata chiar daca au un copil, Christian Vadim.

La 21 de ani Catherine se casatoreste cu fotograful britanic David Bailey (1965-1972), dar dupa multe infidelitati reciproce, totul se termina si raman prieteni. O relatie frumoasa, devenita un cuplu legendar al ecranului, este cea cu Marcello Mastroiani cu care are o fiica (Chiara Mastroiani), legatura care a durat pana la decesul marelui actor, Catherine fiind cea care l-a vegheat pana in ultima clipa a vietii. O iubire fara acte dar care si-a pus amprenta pe stilul de viata al actritei.

Premii si recunoastere

Catherine Deneuve, diva cu o frumusete misterioasa, a continuat sa lucreze in mod constant, intruchipand pe marile ecrane roluri dintre cele mai complexe, care au facut-o, de multe ori sa se reinventeze. De la formidabila prestatie in rolul Genevienei Emery, din muzical-ul atipic, castigator de Palme d'Or, "Umbrelele din Cherbourg" (1964), la ucigasa schizofrenica din "Repulsie" (1965) sau gospodina-prostituata din "Belle de Jour" (1967), pentru care a primit Leul de Aur la Venetia, in 1967, la rolurile de femeie fatala din filmele lui François Truffaut, "Sirena de pe Mississippi" (1969) si mai ales, "Ultimul metrou" (1980), pana la personajele din "Dansand cu noaptea" (2000) sau "Opt femei" (2002), toate au pus in valoare fatete neexplorate ale personalitatii sale actoricesti, au electrizat publicul si juriile.

Premiata de Academia Franceza de Cinema cu premiul pentru cea mai buna actrita in 1980 pentru rolul din "Ultimul metrou", in anul 1998 castiga cu "Place Vendome" la Festivalul de Film de la Venetia premiul pentru cea mai buna actrita. In 1992 a fost nominalizata la Oscar pentru rolul din "Indochine", iar 2000 i-a adus vedetei o mult mai mare atentie din partea criticilor de film, castigand cu "Dancer in the Dark" premiul Palme d'Or la Festivalul de Film de la Cannes. Recunoastere si premii au mai fost atat pentru roluri cat si pentru intreaga activitate.

Activitati in afara de film

Imaginea actritei recunoscuta ca una din marile frumuseti ale lumii, a fost folosita pentru a reprezenta simbolul national al Frantei (Marianne) intre anii 1985-1989. Captivata de farmecul si eleganta actritei, firma American Home Produse i-a folosit imaginea pentru a reprezenta linia de produse cosmetice. In 2001 a fost aleasa ca noua fata a L'Oreal Paris.

Eleganta, seducatoare, talentata rafinata, plina de distinctie si serioasa, una dintre "icon"-urile cinematografiei franceze si nu numai, Catherine Deneuve innobileaza cu prezenta sa chiar si o pelicula mediocra. Se spune sa actrita simbolizeaza insasi Franta: misterioasa, stilata.

IOANA FLORIA
http://www.revistamagazin.ro/content/view/9409/18/

Necropola plina de surprize. O echipa de arheologi egipteni a identificat si degajat, dupa ce o companie a inceput lucrarile destinate unor constructii rezidentiale, patru morminte construite in perioade diferite din Antichitate, intr-o necropola din Alexandria, ale carei ziduri purtau urme de gips si de picturi realizate cu pigment rosu.

In morminte se aflau urne funerare, recipiente pentru parfum si lampi din argila. In cel mai important mormant ce dateaza din epoca romana, deosebit de spatios, se afla doua coloane din piatra, gravate pe verticala. In doua camere funerare aflate sub pavaj au fost descoperite schelete, vase din argila si o urna funerara plina cu cenusa pe care era incriptionat numele defunctului. Un alt mormant, construit pe opt nivele!, continea, ca si celelalte doua, aflate la o adancime mai mare, lampi din argila si vase ceramice de diferite forme. Zona a fost declarata sit arheologic, toate constructiile proiectate fiind interzise.

Aurul din canal

Lanturi cu zale mari, duble sau multiple, inele si bratari, toate din aur, au fost descoperite in Germania, in apropiere de orasul Syke, in timp ce se faceau sapaturi pentru realizarea canalului Nord Stream in care va fi instalat un gazoduct ce va alimenta cateva tari europene. Comoara, constituita din 117 piese, cantareste 1,8 kilograme, dateaza din anii 1000 i.Hr. (epoca de bronz) si provine din Asia Centrala. Dupa expertizele efectuate, a fost expusa recent intr-un muzeu din Dresda.

Un bastion vechi de 6 milenii

In timp ce se efectuau sapaturi in curtea Facultatii de Arte Plastice din Timisoara au fost descoperite urme de ziduri. O echipa de arheologi a intervenit imediat, dirijand sapaturile in urma carora au fost scoase la iveala, pe o distanta de 10 metri, zidurile din fortificatia care strajuia poarta Viena pe care era amplasat armament de aparare impotriva atacurilor (survenite din partea dreapta a portii Viena) dar si alte complexe arhitectonice din imediata apropiere a zidurilor vechi de 6000 de ani, apartinand culturii Tszapolgar.

Sapaturile au continuat, concomitent cu cercetarea vestigiilor degajate pentru a se obtine cat mai multe informatii legate de acest bastion. Totodata, arheologii sunt foarte interesati de diverse aspecte ale locuirii si ale modului de viata preistorice. Unele obiecte (fragmente de ceramica, in special) din acea perioada se regasesc in Muzeul Banatului din Timisoara.

"Pompei" vegetal

O echipa de arheologi sino-americana a descoperit in cenusa vulcanica dintr-o pestera aflata in muntii Helan din Mongolia inferioara, o multime de resturi vegetale si ramuri de copaci (sase specii) foarte multe dintre ele cu frunze; vestigii excelent conservate ale unei paduri vechi de 300 milioane de ani, raspandita pe o suprafata de aproximativ 1000 metri patrati. Un ecosistem compus, printre altele, dintr-o specie arborescenta de feriga, arbori de mari dimensiuni cu frunze in forma de pana sau arbori asemanatori coniferelor care ajungeau la o inaltime de 25 metri.

Urme de ferigi din aceasta specie ancestrala, au mai fost gasite in America de Nord si in Europa. In acea epoca, planeta avea o cu totul alta configuratie, blocurile continentale fiind legate. Regiunea in care se afla aceasta padure era situata (in era permiana) la nivelul ecuatorului, beneficiind de o clima tropicala umeda. Studiul vestigiilor arboricole si cele ale ferigilor devine cu atat mai provocator cu cat poate oferi informatii legate de reprezentarea evolutiei paleoclimatice.

DORIN MARAN
http://www.revistamagazin.ro/content/view/9412/30/

Richard Sorge a cunoscut si a difuzat Moscovei informatii esentiale in timpul celui de-al Doilea Razboi Mondial, precum atacul japonez de la Pearl Harbor si Operatiunea Barbarossa (invadarea URSS de catre Germania). A lucrat sub acoperire pentru URSS, ca jurnalist german la Tokyo, a creat retele eficiente de spioni si si-a dat viata pentru vederile sale de stanga. Stalin l-a ignorat uneori, dar Hrusciov l-a facut erou al URSS, postmortem, in 1964.

O viata sub acoperire

Conjunctura familiala a lui Richard Sorge (1895-1944) i-a configurat intreaga viata. Fiu de inginer german lucrand la mine in URSS, Richard a avut un unchi colaborator al lui Karl Marx. El se inroleaza voluntar in Primul Razboi Mondial, este ranit (va schiopata toata viata) si, retras, il citeste pe Marx. Studiaza in Germania, dar apropierea de cercurile de stanga ii determina exmatricularea. Atunci s-a decis Richard, intors la Moscova, sa devina agent al armatei URSS. Avea douazeci si cinci de ani cand a inceput sa lucreze sub acoperire. In acea vreme (anii 1920) se informa despre activitatile anti-Comintern (Internationala Comunista initiata de Lenin) ale Germaniei si Japoniei.

La indicatiile sefilor de la Moscova, Richard Sorge isi gaseste cea mai buna "fatada" a activitatii sale de spion: jurnalist german. Trecutul sau stangist este sters si el se inscrie in partidul nazistilor (1929). Din acel moment, Sorge nu va mai lua niciodata legatura cu miscarile de stanga, dar va transmite Moscovei secrete politico-militare. Apreciat la Berlin - vorbea fluent limba germana si engleza -, este trimis corespondent in Orientul Indepartat. O perioada, face spionaj in China si Japonia. Apropierea razboiului il face sa se orienteze spre Axa Berlin-Tokyo. El afla despre atacul de la Pearl Harbor (1941), dar nu este crezut. Apoi informeaza Moscova despre Operatiunea Barbarossa (invazia in URSS), mentionand si data (cu o eroare de doua zile). Nici atunci Stalin nu-l crede. Dupa inceputul marelui conflict Germania-URSS, Sorge mai transmite de la Tokyo o informatie esentiala: Japonia nu va ataca URSS decat dupa capturarea Moscovei si daca va izbucni un razboi civil in Siberia. Atunci trupe siberiene au plecat sa ajute la apararea Moscovei - lucru la care nemtii nu se asteptau. Apoi, Richard Sorge avertizeaza si asupra Stalingradului, a carui cadere va provoca invazia japoneza, care va bloca alimentarea URSS pe fluviul Volga, dinspre Golful Persic... Stalin n-a vrut, pana cand a murit, sa recunoasca meritele lui Richard Sorge, pentru a nu le umbri pe ale sale. Dar generalii sovietici au stiut sa actioneze in consecinta si Operatiunea Barbarossa a fost un mare esec pentru Hitler si o mare cotitura a razboiului, in favoarea aliatilor.

Executat ca un criminal de razboi

Viata personala a lui Sorge a fost si ea foarte bogata. A avut doua sotii si mai multe iubite (printre care si sotia ambasadorului German la Tokyo!), iar la un moment dat, din cauza stresului a devenit alcoolic. Dar s-a oprit la timp pentru ca "vorbea prea mult prin berarii". Reteaua din Tokyo transmitea prin radio si a fost in cele din urma interceptata. Arestat, Sorge n-a divulgat nimic din activitatea sa. Stalin a refuzat sa faca schimb de spioni si Richard Sorge a fost spanzurat la 7 noiembrie 1944, la o inchisoare japoneza. Va fi recunoscut ca un mare erou abia dupa moartea lui Stalin, URSS platind pensie sotiei sale japoneze, Hanako, pana in 2000, cand a murit.

PAUL IOAN
http://www.revistamagazin.ro/content/view/9419/8/

E un lucru admis de astrofizicieni ca activitatea Soarelui se desfasoara ciclic, la o perioada de 11 ani. Se cunosc, astfel, perioade de maxim al activitatii solare si de minim. In aceasta dinamica are loc si o inversare a polilor magnetici, lucru care poate fi observat, numai ca oamenii de stiinta japonezi au anuntat ca in curand se va petrece si un fenomen neobisnuit: vor aparea patru poli magnetici, adica doi in plus. Interesul oamenilor e mare fata de acest eveniment, dar cercetarile sunt in curs, un punct de vedere stiintific neputand fi enuntat foarte curand.

Mai frig sau mai cald?

De cativa ani ni se anunta aparitia unui alt fenomen terestru si anume "incalzirea globala", fenomen cauzat de emisiile crescute ale bioxidului de carbon in atmosfera, lucru de altfel contestat de mai multi cercetatori; acum specialistii japonezi ne anunta ca Soarele ar putea intra intr-o perioada de activitate redusa, fapt ce ar duce la inregistrarea unor temperaturi mai mici pe Terra.

Pentru a fi mai convingatori, specialistii de la Observatorul Astronomic National din Japonia si ai Fundatiei Riken au anuntat pe 19 aprilie ca activitatea petelor solare din ultima perioada seamana cu cea petrecuta in secolul al XVII-lea care s-a intins pe parcursul a 70 de ani, intre 1645 si 1715. Atunci, spun cercetatorii, fluviul Tamisa din Anglia a inghetat si ciresii au inflorit mult mai tarziu la Kyoto.

In acea perioada, numita in epoca drept Minima Maunder (sau Mica Glaciatiune), temperaturile se estimeaza ca ar fi fost cam cu 2,5 grade nai mici decat cele din a doua jumatate a secolului al XX-lea. Sigur, nu aflam ce s-a intamplat in lume cu alte fluvii sau cu alti pomi fructiferi, sau ce alte fenomene neobisnuite, care ar fi putut fi generate de acea activitate scazuta a petelor solare, ar fi avut loc, dar imaginatia o ia deseori inaintea realitatii. Astrofizicienii japonezi au mai descoperit niste indicii neobisnuite legate de modificarea polilor magnetici ai Soarelui.

Dupa cum se stie, campul magnetic al Soarelui se inverseaza aproximativ o data la 11 ani. In anul 2001, polul nord magnetic al Soarelui, care se gasea in emisfera nordica, a devenit polul sud magnetic. Specialistii compara aceasta situatie normala cu schimbarea curentului care traverseaza un magnet. O asemenea inversare a polilor magnetici solari era prevazuta pentru luna mai a anului viitor, numai ca cei care opereaza observatorul spatial Hinode au descoperit ca polul nord a inceput sa se deplaseze spre sud cu un an mai devreme. Dar, lucru curios, nu s-a observat nici o schimbare in privinta polului sud magnetic al Soarelui.

In fata acestei situatii si daca tendinta amintita va continua, spun cercetatorii japonezi, polul nord magnetic se va inversa in mai 2012, dar va aparea o structura neobisnuita pentru astrul nostru tutelar: Soarele va avea patru poli magnetici, cu doi poli noi aparuti in apropierea ecuatorului. Deocamdata, aceasta este o supozitie care in anii urmatori va trebui nu doar anuntata, ci si explicata din punct de vedere stiintific. Exista si pareri contrare, legate de activitatea solara, care considera ca o slaba activitate a petelor solare nu va aduce o "mini glaciatiune". Astfel, climatologul Michael Mann de la Penn State University afirma ca slaba activitate solara inregistrata in secolul al XVII-lea a dus la scaderea temperaturii terestre cu vreo doua zecimi de grad, ceea ce nu a putut avea nici o urmare climatica globala.

Mai degraba, evenimentele neobisnuite meteorologice pot fi puse in legatura cu activitatea vulcanica mai intensa si cu eruptiile inregistrate. Astfel incat, desi datele sunt inca neaprofundate stiintific, e mai probabila in zilele noastre, nu o scadere a temperaturilor, cum pretind astrofizicienii japonezi, ci mai degraba modificari climatologice nesemnificative. Mai mult, previziunea lui Michael Mann este ca in anul 2100 temperaturile globale vor fi doar cu 0,1 grade Celsius mai mici decat cele de azi.

GEORGE CUSNARENCU
http://www.revistamagazin.ro/content/view/9420/20/